Fostul președinte Fed Ben Bernanke (stânga), alături de Kevin Warsh, favoritul lui Trump pentru șefia Fed și de Donald L. Kohn, ex-guvernator al Fed Dallas. Credit line: Reed Saxon / AP / Profimedia
Kevin Warsh, un analist financiar și jurist american, a ocupat funcția de membru al Consiliului Guvernatorilor al Rezervei Federale (banca centrală a SUA) între 2006 și 2011. A jucat un rol crucial în gestionarea crizei financiare globale din 2008 și este considerat un potențial succesor al lui Jerome Powell la conducerea Fed.
Profil
Nume complet: Kevin Maxwell Warsh
Data nașterii: 13 aprilie 1970, Albany, New York
Educație:
- Licență în politici publice – Universitatea Stanford
- Doctorat în drept (J.D.) – Universitatea Harvard
- Studii de economie și politici publice la MIT
Carieră:
Membru al Consiliului Guvernatorilor al Rezervei Federale (2006–2011). La momentul numirii, a fost cel mai tânăr guvernator al Fed.
A servit ca un intermediar esențial între Fed și Wall Street în timpul crizei din 2008.
A reprezentat Fed în cadrul G20 și în discuții economice cu state din Asia.
Înainte de a intra în Fed, a fost consilier economic al președintelui și secretar executiv al Consiliului Național Economic în administrația George W. Bush.
După perioada petrecută la Fed, a fost cercetător senior la Hoover Institution (Stanford).
Predă în prezent la Stanford Graduate School of Business.
Este membru în consiliile de administrație ale unor companii importante.
În 2026, Kevin Warsh este considerat un candidat principal pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, cu sprijin din partea apropiaților fostului președinte Donald Trump.
Viziunea economică a lui Kevin Warsh
Inflația: „nu este un accident, ci o consecință a politicilor economice greșite”
Warsh se încadrează în tabăra „hawkish”. Membrii cu vederi „hawkish” din Fed prioritizează combaterea inflației, chiar dacă acest lucru implică o creștere economică mai lentă sau un risc crescut de șomaj. În termeni de politică monetară, „hawkish” descrie o poziție favorabilă creșterii ratelor dobânzilor pentru a controla inflația.
Acești membri susțin, de obicei, majorări de rate sau menținerea ratelor la niveluri ridicate și sunt mai reticenți în a relaxa rapid politica monetară.
Warsh consideră că Fed a reacționat prea târziu la creșterea inflației după pandemie și o atribuie unei politici monetare prea laxe și tolerării exceselor fiscale. El respinge ideea că inflația este doar „temporară” sau „externă”.
Relaxarea cantitativă (QE): „am exagerat”
Warsh este un critic vocal al relaxării cantitative (QE) prelungite, a bilanțului uriaș al Fed și a credinței că banca centrală poate rezolva orice problemă economică.
În esență, consideră că Fed a devenit prea mare, prea implicată în politică și prea confortabilă.
Independența Fed: un paradox al lui Warsh
Este interesant de notat că, deși declară că susține independența băncii centrale, Warsh are legături strânse cu Donald Trump, care a criticat în mod repetat Fed.
Piețele percep un risc de politizare a Fed, chiar și în contextul unui discurs pro-independență.
Implicațiile unei conduceri a Fed de către Warsh
Pentru piețele financiare:
- Mai puțină toleranță față de bule speculative
- Reducerea „avantajelor” pentru burse
- Un dolar mai puternic
- O volatilitate mai mare pe termen scurt
Wall Street nu ar aprecia o astfel de schimbare. Cu toate acestea, traderii de obligațiuni l-ar lua în serios.
Diferențe față de Jerome Powell
Powell este precaut și adoptă o abordare graduală. Warsh este mai ferm și mai dogmatic.
Powell preferă o comunicare liniștitoare. Warsh adoptă un stil mai direct.
Powell favorizează o reacție treptată. Warsh preferă decizii rapide.
În concluzie: Dacă Warsh ar ajunge președintele Fed, inflația ar deveni prioritatea numărul unu, fără compromisuri; piețele ar deveni mai volatile. Iar Fed ar semăna mai mult cu o bancă centrală „tradițională”, mai puțin cu un stabilizator al piețelor bursiere.
